Războiul din Ucraina a intrat joi, 12 septembrie, în a 932-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.
Ucraina le-a cerut ţărilor vecine membre NATO, România și Polonia, să doboare rachetele şi dronele ruseşti care vizează ţinte în regiunile sale din vest, relatează AFP.
„Ruşii lovesc din ce în ce mai mult instalaţii din apropierea graniţei cu NATO”, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene, Andrii Sybiha, care a cerut un „răspuns comun, ferm şi decisiv. Doborârea acestor proiectile ar fi un pas demn şi corect”.
Șefii de diplomații americană și britanică au fost prezenți la Kiev miercuri, 11 septembrie. Ei au promis că vor răspunde „de urgență” la solicitările Ucrainei, care cere undă verde pentru a putea lovi ținte de la mare distanță din Rusia cu rachete furnizate de occident.
Vizita secretarului de stat american Antony Blinken şi a omologului său britanic David Lammy survine într-un moment delicat pentru Ucraina, forţele acesteia fiind în dificultate pe frontul de Est, în pofida ofensivei surprinzătoare lansate la începutul lunii august în regiunea rusă Kursk.
Pentru a face faţă avansului rusesc, Kievul cere constant autorizarea pentru a lovi ţinte mai îndepărtate în Rusia folosind rachete cu rază lungă de acţiune furnizate de Occident, în timp ce Moscova este la rândul ei acuzată că a primit rachete balistice din Iran.
„Lucrăm de urgenţă pentru a continua să ne asigurăm că Ucraina dispune de ceea ce are nevoie pentru a se apăra eficient”, a declarat Blinken în cadrul unei conferinţe de presă, precizând că preşedintele american Joe Biden şi prim-ministrul britanic Keir Starmer vor discuta împreună vineri aceste cereri.
Vizita lui Blinken la Kiev a avut loc la o zi după ce oficialul american afirmase, la Londra, că Rusia a primit rachete balistice de la Iran, pe care probabil le va utiliza în următoarele săptămâni în Ucraina.
El a avertizat, astfel, că securitatea Europei este ameninţată de cooperarea dintre Moscova şi Teheran. Blinken a adăugat că livrarea de rachete balistice iraniene către Rusia ar constitui „o escaladare dramatică”.